![Encyclopædia Bannatica. Valori ale Banatului - Personalități, vol. I. De la origini până la Imperiul Austriac [1]](https://gomagcdn.ro/domains3/magazinmlnr.ro/files/product/original/071345.jpeg "Encyclopædia Bannatica. Valori ale Banatului - Personalități, vol. I. De la origini până la Imperiul Austriac [1]")
Magazin online destinat exclusiv membrilor Marii Loji Naționale din România
Encyclopædia Bannatica. Valori ale Banatului - Personalități, vol. I. De la origini până la Imperiul Austriac
Enciclopedie vizuală (gen: album de artă), 230 x 285 cm, 340 pagini, supracopertă, condiții grafice deosebite. Contine 110 portrete de personalități, creație a artistului vizual Sorin Bijan.
ncyclopædia Bannatica este cel mai amplu proiect editorial dedicat identității bănățene din perspectiva personalităților notabile ale acestei regiuni. O lucrare monumentală care reunește personalități din toate epocile – de la Evul Mediu până la modernitate – selectate prin criteriul strict al notabilității reale, documentate riguros și contextualizate în istoria Europei Centrale.
Volumul I, dedicat perioadei vechi de până la finele Imperiului Austriac, trasează ceea ce autorul numește „o Europă în miniatură”: o regiune unde limbile, religiile și culturile s-au întâlnit, ciocnit, negociat și, în final, armonizat într-o identitate unică.
În centrul acestei istorii pluraliste se află 13 francmasoni, figuri esențiale pentru modernizarea Banatului, pentru deschiderea lui spre Europa și pentru iradierea valorilor iluministe: rațiune, toleranță, progres și umanism. Enciclopedia nu îi tratează ca pe niște personaje legendare, ci ca pe oameni concreți care au modelat instituții, orașe, idei și mentalități.
ncyclopædia Bannatica este cel mai amplu proiect editorial dedicat identității bănățene din perspectiva personalităților notabile ale acestei regiuni. O lucrare monumentală care reunește personalități din toate epocile – de la Evul Mediu până la modernitate – selectate prin criteriul strict al notabilității reale, documentate riguros și contextualizate în istoria Europei Centrale.
Volumul I, dedicat perioadei vechi de până la finele Imperiului Austriac, trasează ceea ce autorul numește „o Europă în miniatură”: o regiune unde limbile, religiile și culturile s-au întâlnit, ciocnit, negociat și, în final, armonizat într-o identitate unică.
În centrul acestei istorii pluraliste se află 13 francmasoni, figuri esențiale pentru modernizarea Banatului, pentru deschiderea lui spre Europa și pentru iradierea valorilor iluministe: rațiune, toleranță, progres și umanism. Enciclopedia nu îi tratează ca pe niște personaje legendare, ci ca pe oameni concreți care au modelat instituții, orașe, idei și mentalități.
Cod Produs:
0408
Ai nevoie de ajutor?
0721253151
- Descriere
FRANCESCO GRISELINI, naturalist venețian, enciclopedist și francmason, care a lăsat cea mai amplă descriere iluministă a Banatului secolului al XVIII-lea: „Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei”, publicată în limbile română, maghiară și sârbă. Poate fi considerat primul istoric al Banatului. Membru al mai multor academii și societăți. Născut în Veneția, explorator în Banat.
DOSITEJ OBRADOVIĆ, născut la Ciacova, devine întâiul ministru al Educației din Serbia, întemeietor al limbii literare sârbe și unul dintre marii reformatori ai Balcanilor. A fondat Velika Škola, actuala Universitate din Belgrad, și a fost autorul primului imn național sârb: Vostani Serbije. Unul dintre 100 cei mai proeminenți sârbi. Născut în Ciacova (Banat).
IGNATIUS VON BORN, unul dintre cei mai influenți francmasoni ai Vienei și figură majoră a iluminismului central-european, leagă Banatul de cercurile savante care au marcat epoca lui Mozart. Consilier regal, membru al Academiei Regale de Științe, Maestru Venerabil al Lojii Illuminati din Viena. Pune la punct o metodă de„extragere a metalelor din minerale prin amalgamare cu mercur. A călătorit în Banat și Transilvania, locuind o perioadă la Timișoara, a scris un tratat despre Timișoara și regiunea Banatului, bogățiile naturale și imateriale, limba, obiceiurile și cultura oamenilor din aceste locuri. Născut în Alba Iulia, explorator în Banat.
În secolului XIX, masoneria întâlnește revoluțiile.
EFTIMIE MURGU, inițiat în francmasonerie la Iași și lider al mișcării pașoptiste bănățene, promotor al ideei de democrație, de națiune română, de spirit și limbă românească și de unire a tuturor românilor într-o singură republică. Ideile sale de egalitate a tuturor cetățenilor în fața legii au stat la baza revoluțiilor de la 1848. A fost dedicat idealurilor francmasoneriei și a inițiat sau a fost membru în mai multe societăți secrete. A fost întemeietorul învățământului filosofic în limba română. Născut în Rudăria (azi, Eftimie Murgu, Banat)
GYÖRGY KLAPKA, important general și erou al Revoluției Maghiare din 1848, ministru adjunct al Apărării în Revoluția Maghiară, simbolizează dimensiunea militară a masoneriei central-europene. Membru fondator al Marii Loji Masonice Oriens din Ungaria. Născut în Timișoara.
GHEORGHE IOANOVICI, filolog și membru al Academiei Maghiare, devine Mare Maestru al Marii Loji Simbolice a Ungariei, punând Banatul în contact cu rețelele culturale și masonice ale Imperiului. A pus bazele autonomiei bisericeşti a românilor din Transilvania în timpul lui Andrei Şaguna. Membru de onoare al Academiei Maghiare de Științe. Înnobilat: Cavaler de Duleu și Valea Mare. Născut în Timișoara.
FRANZ VON WERNER (Murad Efendi), Consul al Imperiului Otoman la Timișoara, important dramaturg, poet și francmason, întruchipează dialogul dintre Orient și Occident, esențial în identitatea bănățeană. Ordine și distincții: Ordinul„Franz Joseph”; „Coroana de Fier”; distincții primite în Suedia, Turcia, Persia, Olanda, Oldenburg, Saxonia-Weimar, Coburg-Gotha. Născut în Viena, diplomat în Timișoara.
LAJOS ABAFI, născut la Iecea Mare, cel mai mare istoric al francmasoneriei maghiare, care sistematizează pentru prima dată istoria masoneriei din regiune. Înalt demnitar al Lojilor Simbolice Unite din Ungaria și președinte al Asociației Naționale a Librăriilor Maghiare. Născut în Iecea Mare (Banat).
JÁNOS TÖRÖK, primar al Timișoarei și francmason, omul care a introdus iluminatul public electric, transformând Timișoara în primul oraș din Europa și al doilea din lume, după New York, cu o asemenea infrastructură. A fost promotorul introducerii tramvaiului electric și al construcției podurilor metalice, dând un impuls de creștere economică
și culturală a Timișoarei. Născut în Vinga (Banat).
Înspre începutul secolului XX, masoneria devine sursă de cultură, industrie și știință.
GEORG WEIFERT, industriaș și bancher, întâiul Mare Maestru al Marii Loji a Sârbilor, Croaților și Slovenilor, Suveran Mare Comandor al Supremului Consiliu al Ritului Scoțian Antic și Acceptat din Serbia, bancher și guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, fondator al sectorului minier modern din Serbia, fondator și președinte de onoare al Camerei de Industrie din Serbia.
Născut în Pančevo (Banatul sârbesc).
ADAM MÜLLER-GUTTENBRUNN, important om de cultură șvab din Banat, cu mare influență asupra vieții culturale, care a popularizat satul bănățean al secolului al XIX-lea în lumea culturală germană. Director al Raimundtheater și Volksoper din Viena. „Doctor Honoris Causa” al Universității din Viena (post mortem), cetățean de onoare al orașului Viena și al localităților Zăbrani și Weidling. Născut în Zăbrani (Banat).
STEVAN SREMAC, apreciat scriitor realist sârb. Membru al Academiei Regale Sârbe. Unul dintre cei 100 cei mai proeminenți sârbi (p. 62). Ordine și distincții: Ordinul „Crucea Takovo”, Ordinul „Sf. Sava” gr. IV, Ordinul „Sf. Sava” gr. III. Născut în Senta (Banatul sârbesc).
MIHAJLO PUPIN, inventator și profesor la Columbia University, laureat Pulitzer. Celebru fizician și inventator care a realizat comunicarea telefonică la mare distanță prin metoda pupinației (bobina Pupin). Membru fondator al NASA, membru al Academiei Naționale de Științe din SUA, președinte și vicepreședinte al celor mai înalte instituții
științifice și tehnice din SUA, membru corespondent al Academiei Sârbe de Științe și Arte, consul onorific al Serbiei în SUA, influent francmason. Unul dintre cei 100 cei mai proeminenți sârbi (p.60). Născut în Idvor (Banatul sârb).
Ei confirmă faptul că Banatul își trimite geniile în lume, dar rămâne prezent în opera lor.
Astfel, Enciclopaedia Bannatica devine nu doar un proiect editorial, ci o lojă a memoriei, în care identitatea bănățeană este reconstituită prin oamenii care au luminat-o cu idei, curaj și viziune.
Lansarea enciclopediei a avut loc in 4.12.2025, in Aula Magna a Universitatii de Vest din Timisoara, in cadrul conferintei despre „Valorile Banatului”, in care au conferentiat Mitropolitul Banatul, Episcopul Romano-Catolic de Timisoara, rectorii UVT si UMFT, presedintele Academiei Romane filiala Timis, primarul Timisoarei si prefectul de Timis, renumiti profesionisti din zona culturala si istorica. Interesul creat de lansarea enciclopediei a fost unul foarte mare, evenimentul avand loc in prezenta a 500 de oameni de cultura, arta, universitari, oameni de stiinta si de business etc.
DOSITEJ OBRADOVIĆ, născut la Ciacova, devine întâiul ministru al Educației din Serbia, întemeietor al limbii literare sârbe și unul dintre marii reformatori ai Balcanilor. A fondat Velika Škola, actuala Universitate din Belgrad, și a fost autorul primului imn național sârb: Vostani Serbije. Unul dintre 100 cei mai proeminenți sârbi. Născut în Ciacova (Banat).
IGNATIUS VON BORN, unul dintre cei mai influenți francmasoni ai Vienei și figură majoră a iluminismului central-european, leagă Banatul de cercurile savante care au marcat epoca lui Mozart. Consilier regal, membru al Academiei Regale de Științe, Maestru Venerabil al Lojii Illuminati din Viena. Pune la punct o metodă de„extragere a metalelor din minerale prin amalgamare cu mercur. A călătorit în Banat și Transilvania, locuind o perioadă la Timișoara, a scris un tratat despre Timișoara și regiunea Banatului, bogățiile naturale și imateriale, limba, obiceiurile și cultura oamenilor din aceste locuri. Născut în Alba Iulia, explorator în Banat.
În secolului XIX, masoneria întâlnește revoluțiile.
EFTIMIE MURGU, inițiat în francmasonerie la Iași și lider al mișcării pașoptiste bănățene, promotor al ideei de democrație, de națiune română, de spirit și limbă românească și de unire a tuturor românilor într-o singură republică. Ideile sale de egalitate a tuturor cetățenilor în fața legii au stat la baza revoluțiilor de la 1848. A fost dedicat idealurilor francmasoneriei și a inițiat sau a fost membru în mai multe societăți secrete. A fost întemeietorul învățământului filosofic în limba română. Născut în Rudăria (azi, Eftimie Murgu, Banat)
GYÖRGY KLAPKA, important general și erou al Revoluției Maghiare din 1848, ministru adjunct al Apărării în Revoluția Maghiară, simbolizează dimensiunea militară a masoneriei central-europene. Membru fondator al Marii Loji Masonice Oriens din Ungaria. Născut în Timișoara.
GHEORGHE IOANOVICI, filolog și membru al Academiei Maghiare, devine Mare Maestru al Marii Loji Simbolice a Ungariei, punând Banatul în contact cu rețelele culturale și masonice ale Imperiului. A pus bazele autonomiei bisericeşti a românilor din Transilvania în timpul lui Andrei Şaguna. Membru de onoare al Academiei Maghiare de Științe. Înnobilat: Cavaler de Duleu și Valea Mare. Născut în Timișoara.
FRANZ VON WERNER (Murad Efendi), Consul al Imperiului Otoman la Timișoara, important dramaturg, poet și francmason, întruchipează dialogul dintre Orient și Occident, esențial în identitatea bănățeană. Ordine și distincții: Ordinul„Franz Joseph”; „Coroana de Fier”; distincții primite în Suedia, Turcia, Persia, Olanda, Oldenburg, Saxonia-Weimar, Coburg-Gotha. Născut în Viena, diplomat în Timișoara.
LAJOS ABAFI, născut la Iecea Mare, cel mai mare istoric al francmasoneriei maghiare, care sistematizează pentru prima dată istoria masoneriei din regiune. Înalt demnitar al Lojilor Simbolice Unite din Ungaria și președinte al Asociației Naționale a Librăriilor Maghiare. Născut în Iecea Mare (Banat).
JÁNOS TÖRÖK, primar al Timișoarei și francmason, omul care a introdus iluminatul public electric, transformând Timișoara în primul oraș din Europa și al doilea din lume, după New York, cu o asemenea infrastructură. A fost promotorul introducerii tramvaiului electric și al construcției podurilor metalice, dând un impuls de creștere economică
și culturală a Timișoarei. Născut în Vinga (Banat).
Înspre începutul secolului XX, masoneria devine sursă de cultură, industrie și știință.
GEORG WEIFERT, industriaș și bancher, întâiul Mare Maestru al Marii Loji a Sârbilor, Croaților și Slovenilor, Suveran Mare Comandor al Supremului Consiliu al Ritului Scoțian Antic și Acceptat din Serbia, bancher și guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, fondator al sectorului minier modern din Serbia, fondator și președinte de onoare al Camerei de Industrie din Serbia.
Născut în Pančevo (Banatul sârbesc).
ADAM MÜLLER-GUTTENBRUNN, important om de cultură șvab din Banat, cu mare influență asupra vieții culturale, care a popularizat satul bănățean al secolului al XIX-lea în lumea culturală germană. Director al Raimundtheater și Volksoper din Viena. „Doctor Honoris Causa” al Universității din Viena (post mortem), cetățean de onoare al orașului Viena și al localităților Zăbrani și Weidling. Născut în Zăbrani (Banat).
STEVAN SREMAC, apreciat scriitor realist sârb. Membru al Academiei Regale Sârbe. Unul dintre cei 100 cei mai proeminenți sârbi (p. 62). Ordine și distincții: Ordinul „Crucea Takovo”, Ordinul „Sf. Sava” gr. IV, Ordinul „Sf. Sava” gr. III. Născut în Senta (Banatul sârbesc).
MIHAJLO PUPIN, inventator și profesor la Columbia University, laureat Pulitzer. Celebru fizician și inventator care a realizat comunicarea telefonică la mare distanță prin metoda pupinației (bobina Pupin). Membru fondator al NASA, membru al Academiei Naționale de Științe din SUA, președinte și vicepreședinte al celor mai înalte instituții
științifice și tehnice din SUA, membru corespondent al Academiei Sârbe de Științe și Arte, consul onorific al Serbiei în SUA, influent francmason. Unul dintre cei 100 cei mai proeminenți sârbi (p.60). Născut în Idvor (Banatul sârb).
Ei confirmă faptul că Banatul își trimite geniile în lume, dar rămâne prezent în opera lor.
Astfel, Enciclopaedia Bannatica devine nu doar un proiect editorial, ci o lojă a memoriei, în care identitatea bănățeană este reconstituită prin oamenii care au luminat-o cu idei, curaj și viziune.
Lansarea enciclopediei a avut loc in 4.12.2025, in Aula Magna a Universitatii de Vest din Timisoara, in cadrul conferintei despre „Valorile Banatului”, in care au conferentiat Mitropolitul Banatul, Episcopul Romano-Catolic de Timisoara, rectorii UVT si UMFT, presedintele Academiei Romane filiala Timis, primarul Timisoarei si prefectul de Timis, renumiti profesionisti din zona culturala si istorica. Interesul creat de lansarea enciclopediei a fost unul foarte mare, evenimentul avand loc in prezenta a 500 de oameni de cultura, arta, universitari, oameni de stiinta si de business etc.
Recomandari
Produse similare